A spune sau a nu spune lucrurilor pe nume, aceasta-i întrebarea

A spune sau a nu spune lucrurilor pe nume, aceasta-i întrebarea. Am putea începe aşa sau am putea începe altfel (logic nu?), de exemplu, câţi nu am auzi de: i-a spus verde-n faţă.Am putea încerca, pentru început, să traducem din română în română ce înseamnă: să spui lucrurilor pe nume. La prima vedere am putea răspunde ceva de genul: sunt român şi întotdeauna spun ceea ce gândesc, nu mă ascund după deget, şi am răspuns la această definiţie din cele mai vechi timpuri. Avem sau nu dreptate, doar tu şi eu ştim sau am putem lăsa viitorul să decidă dacă răspunsurile noastre au fost cele corecte sau nu.Să revin însă la contemporaneitate. Ce vreau să spun? Trăim într-o ţară în care tot mai des ne luăm libertatea de a spune celorlalţi verde-n faţă fără a gândi dacă acest lucru ar putea să-l jignească sau nu? Nu ne interesează consecinţele, important este că eu am spus ceea ce am avut de spus şi atâta timp cât i-am spus acel aşa-zis adevăr – de fapt adevărul din punctul meu de vedere – am făcut o faptă bună şi cu siguranţă l-am trezit la realitate. Dar oare am dreptate? Până unde pot merge cu această expresie: Am spus lucrurilor pe nume = am făcut un mare bine.Iată ce am găsit în călătoriile mele prin Ţara Creştinism a cărui Rege este chiar Dumnezeu, ghidul ce m-a călăuzit să ajung aici este o Carte veche pentru unii, nouă pentru alţii şi vie pentru ce-i ce-L slujesc pe Regele acestei ţări.Luaţi-vă câte câteva minute din timpul cel super încărcat pe care ştiu că îl aveţi şi citiţi ce am descoperit eu.Era într-o zi când Domnul Isus era încă pe acest pământ şi nu de puţine ori veneau oamenii la El şi-L întrebau cum să se poarte cu cei din jurul lor şi în mod special cu cei ce le făceau rău, ce răspuns avea El? Simplu şi în acelaşi timp complicat şi greu de acceptat. Dacă cineva îţi dă o palmă peste obraz întoarce şi celălalt obraz, dacă îţi ia haina dă-i şi cămaşa, nu răspunde-ţi cu rău la rău, ci atât cât atârnă de voi trăiţi în pace cu toţi oamenii. Cu siguranţă veţi spune, dar unde este răspunsul la întrebarea: a spune lucrurilor pe nume? Iat-o! Spuneţi adevărul în dragoste! Sună ciudat nu-i aşa? Cum să spui adevărul în dragoste? Adevărul este adevăr şi punct, nu poţi să-l cosmetizezi, dacă faci asta îşi pierde din conţinut, dar oare aşa să fie? Nu, adevărul nu este cosmetizat aşa cum am putea crede în primă fază, acest lucru dă dovadă de maturitatea noastră şi de felul în care noi îl privim şi-i dăm valoare celui de lângă noi. Prea luăm cu uşurinţă sau mai bine spus cu nepăsare viaţa şi sentimentele celor de lângă noi şi de prea puţine ori  empatiem cu interlocutorul nostru, parcă şi felul în care ne adresăm Regelui a devenit ceva desuet, ceva ce considerăm ca un lucru de apucat şi uităm că, de facto, noi suntem în faţa Majestăţii Sale şi chiar dacă Îi suntem fii trebuie să-I dăm respectul ce i se cuvine.A spune sau a nu spune lucrurilor pe nume? Eu spun, da, dacă le-ai trecut mai întâi prin gândirea Regelui, prin apa dragostei Lui. Spune lucrurilor pe nume întrebându-te: El ar spune în felul acesta?