trenul vietii

Ne-am trezit aruncati in tren, cine ne-a expediat acolo? ne trezim calatorind si atat, din cand in cand ne mai intrebam la ce statie am ajuns sau a venit gara in care trebuie sa coboram, oare, da? oare, nu?

Trenul acesta opreste in cateva gari: copilarie, tinerete, maturitate si ultima gara eternitate. in fiecare gara lasam cate un bagaj iar in locul lui luam altul si acesta fiind schimbat la urmatoarea gara.

Trenul opreste in prima gara – Copilaria –  ne facem bagajul cu invataturile incepatoare ale lui  Cristos  “si ca niste prunci nascuti de curand, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mantuire, daca ati gustat intr-adevar ce bun este Domnul.

Se aude: urcati in vagoane, urmaeza statia tinerete. urcam si acum incepem sa ne transformam si sa ne asemanam tot mai mult cu El, cu Cristos “Si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui si partasia suferintelor Lui  si sa ma fac asemena cu moartea Lui.”  

Trenul porneste si ne trezim aprope de gara Maturitate este perioada in care ne-am slefuit si suntem ca El “Am fost rastignit impreuna cu Cristos si traiesc…. dar nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine. Si viata pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine.”

Gata, ma apropii de ultima gara ce a eternitatii, aici trebuie sa cobor pentru aceasta gara m-am pregatit si am adunat tot bagajul, am ajuns! ce bine pe peron ma asteapta El, sunt acasa!